“Locuia o băbuță de tot singurică:
Avea scaune, masă și, pe-un raft, o ulcică.
Un bătrân înțelept auzi cum cârtea:
— E mult prea strâmt locu-n casa asta a mea.
O, bătrân înțelept, hai, ajută-mi și mie
– Casa mea e mai mică decât o cutie!
— Ia găina în casă, înțeleptul o-nvață.
— Găina în casă? Ce idee-ndrăzneață!
Se vaită băbuța: — Ce mă fac? Vai de noi!
Unde-i strâmt pentru unul, și mai greu încap doi.
N-am loc nici să strănut când strănutul mă-mbie,
Casa mea e mai mică decât o cutie!
O, bătrân înțelept, hai, ajută-mi și mie,
Casa mea e mai mică decât o cutie!
— Ia și capra în casă, înțeleptul o-nvață.
— Să iau capra în casă? Ce idee-ndrăzneață!
Capra calcă pe ou, bagă botu-n perdele,
La picioarele mesei stă și roade din ele.”

Traducere: Florin Bican.